luni, 14 martie 2011

SCRISOARE DESCHISA CATRE PRIMUL MINISTRU

S.C.M.D. A.N.C.M.R.R. din M.Ap.N. A.N.C.M.R.R. din M.A.I. A.N.C.M.R.R. din S.R.I.

Filiala 1 Braila Filiala Braila ,,Mihai Viteazul” Filiala Braila Filiala Braila

Nr. din

SCRISOARE DESCHISĂ PRIMULUI MINISTRU AL ROMÂNIEI

Domnului Emil Boc,

Reprezentăm membrii Filialelor Brăila ale Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere și ale Asociaţiilor Naţionale ale Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din M.Ap.N., M.A.I. şi S.R.I., în prezent fiind, aşa cum am avut onoarea să fim catalogaţi de către dumnevoastră, nişte beneficiari ai unor pensii „nesimţite”.

Fără a dori să vă răpim prea mult din preţiosul timp pe care cu neegalată osârdie îl puneţi în slujba celor mulţi şi nevoiaşi, vă supunem atenţiei câteva considerente legate de perseverenta grijă a executivului de a-i aduce pe beneficiarii pensiilor militare acolo unde le este locul, prin coada societăţii, pentru că de, ei nu merită nici pensiile „nesimţite” acordate de odioasele regimuri trecute şi, mai mult decât atât, nici statutul de cadre militare în rezervă.

Domnule prim ministru,

1. Gradele militare au fost obţinute de marea majoritate dintre noi prin eforturi şi chiar sacrificii. Este drept, în ultimul timp, seriozitatea şi competenţa nu mai sunt necesare, chiar deranjează, slugărnicia politică fiind mai importantă în obţinerea gradelor. Aşa s-a ajuns ca unii să primească câte un grad în fiecare an, să avem primari, sportivi etc. avansaţi generali peste noapte.

Noi cei care le-am obţinut prin muncă încă mai credem în ele. Aşa cum unui medic pensionar îi face plăcere să fie apelat cu „domnule doctor”, unui inginer pensionar cu „domnule inginer”, unui avocat pensionar cu „domnule avocat”, şi nouă ne face placere să fim apelaţi cu „domnule maior/colonel/plutonier adjutant etc.Nu din orgoliu nemăsurat, ci din sentimentul de mândrie că am aparţinut unor instituţii reprezentative ale ţării, din faptul că o bună parte din fiinţa noastră încă mai vibrează lângă acestea.

Răpindu-ne statutul de cadre militare în rezervă, ne răpiţi o întreagă carieră, ne discreditaţi munca de o viaţă. De ce faceţi acest lucru domnule prim-ministru?

2. Aţi afirmat faptul că trebuie să ne aliniaţi pensionarilor obişnuiţi în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor. Dar de ce nu spuneţi nimic despre privaţiunile statutului de militar? În statut sunt stipulate o serie de obligaţii, de interdicţii şi de îngrădiri de libertăţi cărora cadrele militare sunt supuse. În mod firesc, în statut sunt prevăzute şi drepturi ale lor.

Cadrele militare sunt diferenţiate, în primul rând, prin îngrădirile de libertăţi, libertăţi care pentru toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării sunt garantate prin Constituţie. Această diferenţiere face evident faptul că aceste cadre militare nu mai pot fi judecate în mod similar cu ceilalţi cetăţeni ai ţării, cărora nimeni şi nimic nu le îngrădeşte nici un drept, şi că acestor cadre militare trebuie, la rândul lor, să li se respecte şi drepturile stabilite prin statut.

Instituirea pensiei de serviciu pentru militari nu reprezintă un privilegiu ci este justificată obiectiv, ea constituind o recunoaștere a privațiunilor la care sunt supuse cadrele militare pe timpul activității lor și o compensație pentru inconvenientele rezultate din obligațiile și interdicțiile la care alte categorii sociale nu au fost supuse. Pensia a avut și un caracter stimulativ, contribuind la asigurarea stabilității în serviciu și în formarea unei cariere în rândul cadrelor militare.

Domnule prim ministru,

Aţi afirmat, în octombrie 2009, că reducea pensiilor militare va duce la importante economii. Ulterior, reprezentanţi ai executivului pe care cu onoare îl conduceţi, declarau că, în fapt, pensiile militarilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale cresc, în marea lor majoritate, scăzând doar câteva, cele peste 3000 de lei. Atunci unde sunt economiile?

Aţi afirmat că pensionarii români au putut primi de la 1 ianuarie a.c. sporurile aferente grupelor de muncă, ca urmare a economiei făcute prin recalcularea pensiilor militare, lucru complet neadevărat. Care economie, dacă aţi stabilit că în 2011 militarii vor primii acleaşi pensii ca în 2010? Dacă aţi dat sporurile şi menţineţi pensiile militare din 2010 este evident că nu recalcularea acestora era problema.

De ce se vehiculează atâtea neadevăruri? Şi, fiind vorba de afirmaţii ale unor membri onorabili ai executivului, vă adresăm dumneavostră rugămintea să ne spuneţi, cine sunt cei care colportează neadevărurile? Chiar consideraţi că aceste neadevăruri mai pot aduce mai multe voturi, apreciaţi că poate merge la infinit această speculare a unei anumite credulităţii a alegătorilor?

Fiţi convins că şi pensionarii militari înţeleg, poate mai bine ca alţii, situaţia ţării şi sunt de acord să participe la eforturile de redresare. Mulţi dintre ei erau dispuşi să contribuie cu un anumit procent din pensie, pe o perioadă determinată, lucru practicat şi în alte state europene.

Dar anularea unui drept câştigat este altceva şi procesul de recalculare a pensiilor are mai mult caracter electoral şi nu raţiuni economice cum se clamează.

Dacă tot se doresc economii, iar participarea la efortul de a le face revine tuturor românilor, de ce nu participă la el şi parlamentarii, de exemplu. Probabil, pentru că ei nu sunt consideraţi români, concluzie în bună măsură justificată, dacă ne gândim la efectele muncii lor neobosite pusă în slujba alegătorului.

De ce dumneavoastră, executivul, nu obligaţi companiile, oamenii de afaceri să-şi plătească datoriile către stat? Unul dintre cei mai vizibili reprezentaţi ai executivului afirma, nu cu mult timp în urmă, că dacă marile companii şi enumera mai multe dintre cele conduse de oameni de afaceri cu alte culori politice decât cele guvernamentale, şi-ar plăti datoriile către stat nu am mai avea probleme financiare. Apoi, nu a mai abordat subiectul, gândindu-se că mai sunt oameni de afaceri şi purtători ai culorii politice guvernamentale.

Aşadar, este mai bine să plătească pensionarii militari, că dă bine şi la electorat şi ei nici nu sponsorizează campaniile electorale din pensiile lor „nesimţite”.

3. Mărirea pensiilor subofiţerilor şi maistrilor militari şi scăderea celor ale ofiţerilor, funcţie de timpul mai lung sau mai scurt petrecut în TAB, nu este un act de justiţie, cum încearcă unii reprezentanţi ai guvernului să afirme. Ne este greu să credem că veţi accepta să aveţi un salariu egal sau mai mic decât cel al şoferului dumneavoastră (sunt subofiţeri şi maistri militari, pentru care avem tot respectul, cu pensii recalculate mai mari decât cele ale unor generali şi ofiţeri superiori cu stagiul complet), sau că ministrul transporturilor va accepta un salariu mai mic, iar mai târziu şi o pensie mai mică, decât un marinar, pe motiv că cel din urmă este îmbarcat câteva luni pe an.

Măsura este menită doar a diviza corpul cadrelor militare în rezervă. În fapt, acest divide et impera a devenit un adevărat principiu al managementului ştiinţific în baza căruia suntem conduşi către înalte culmi de progres şi democraţie: militari contra militari, militari contra civili, medici contra pacienţi, profesori contra elevi etc. Da, o naţie divizată este mai uşor de condus. Dar, aceasta doar pentru scurt timp. Căci, fie faliile dintre componentele sociale se adâncesc, ea se autodistruge şi nu mai rămâne nimic de condus, fie naţia renaşte, îşi reface unitatea şi îi sancţionează pe cei care au vrut să o distrugă, cu sau fără bună ştiinţă.

4. Un alt element clamat ca fiind avut în vedere de executiv este cel al respectării principiului contributivităţii şi în cazul pensiilor militare. Şi pentru că nu au contribuit pe întreaga perioadă cât au fost cadre active, din motive imputabile lor - nu s-au gândit să solicite insistent executivului să dea legi, sau măcar ordonanţe în acest sens - s-a luat măsura ca recalcularea pensiei să se facă ca şi cum ar fi contribuit, în baza unor procente pe care le-a stabilit guvernul actual, pentru atunci.

Domnule prim ministru,

Dacă şi aşa aplicaţi principiul ca şi cum, de ce nu mergeţi cu el mai departe. De ce nu luaţi ca bază de calcul pentru pensii nişte venituri ca şi cum cadrele militare ar fi fost plătite şi pentru orele suplimentare lucrate. Pentru că cetăţenii civili, cu care ne comparaţi, primeau venituri suplimentare pentru timpul lucrat peste cele opt ore normale de program. De ce nu ne calculaţi pensile ca şi cum veniturile luate în considerare ar include şi sumele aferente orelor suplimentare, care pentru unii însumau câte 2-3 luni de aplicații pe an, pentru serviciile de 24 de ore, în medie de 1-2 pe săptămână etc. S-ar putea să constataţi că aplicarea principiului contributivităţii, ca la toţi pensionarii obişnuiţi, corelat cu cel al lui ca şi cum, pus în aplicare de executiv, ne-ar spori pensiile, nu le-ar reduce.

5. Dacă doriţi să ne asimilaţi pensionarilor civili, de ce nu aplicaţi şi pentru pensionarii militari prevederile Legii 119/2010, art. 7, conform căruia Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi sociale, cu modificările şi completările ulterioare .

Legea 19/2000, art. 180 (7) prevedea că În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.

De ce la toţi pensionarii din România s-a putut aplica legea iar la personalul prevăzut în Legea 119/2010 nu? Ne desconsideraţi, ne urâţi, suntem pentru dumneavoastră carnea de tunnecesară a fi sacrificată din raţiuni electorale? Spuneţi-ne deschis ce reprezentăm noi, pensionarii militari din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru executivul dumneavoastră!

Dacă se aplica această prevedere a legii puteaţi evita harababura care a făcut ca reprezentanţii unor instituţii de prim rang ale statului - Guvernul, magistratura, M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. - să-şi demonstreze slugărnicia politică şi, implicit, incompetenţa.

6. Ne acuzaţi de faptul că unii dintre noi nu avem stagiul complet. În primul rând, termeni de carieră militară completă şi carieră militară incompletă sunt inventaţi de onor executivul pe care în prezidaţi, fără să fie, însă, definiţi prin niciun text de lege.

În al doilea rând, uitaţi faptul că datorită celor cu carieră militară incompletă România este astăzi stat membru NATO şi UE. Nu ei şi-au dorit să părăsească sistemul militar, dar au acceptat să facă acest lucru convinşi, atunci, că o ţară membră NATO şi UE, cu adevărat europeană şi democrată, va şti să le aprecieze gestul şi să le arate respectul cuvenit. Din păcate s-au înşelat, sub toate aspectele, desigur, mai puţin sub cel al calităţii României de membru NATO şi UE.

De ce credeţi că merită să fie etichetaţi că stau cu mâna întinsă şi aşteaptă pomană de la stat? Le-aţi oferit alternative - locuri de muncă - şi ei le-au refuzat? Spuneaţi odată, dumneavoastră personal, că dacă românii vor bani, să muncească. Foarte corect! Dar unde? La companiile şi instituţiile pe care le închideţi sau le restrângeţi activitatea? Oferiți-ne locuri de muncă şi mergem să muncim! Ba dimpotrivă, prin Legea 329/ , cap. IV ne-ați interzis dreptul la muncă în instituțiile bugetare.

Executivul, cel puţin cum îl concepem noi, care nu avem viziunile macroeconomice şi macrosociale ale conducătorilor de neam şi ţară, nu este un dătător de sfaturi. El trebuie să creeze mediul economic şi social în care cetăţenii să-şi împlinească menirea de lucrători, contribuabili şi apoi beneficiari ai muncii lor.

Puteţi spune, cu mâna pe inimă, că măcar executivul încearcă să facă acest lucru? Chiar dacă îl veţi spune, suntem convinşi că nici dumneavoastră nu credeţi acest lucru!

Ne spuneţi mereu că atât poate ţara. De ce numai atât, o ţară cu un potenţial ca al României? Atât poate ţara sau atât poate executivul? Ce aţi făcut ca să se poată mai mult? Pentru ce a fost investit actualul guvern? Dacă ne întrebaţi pe noi de unde şi cum să facem banii, atunci ar trebui să ne cedaţi şi mandatul pe care l-aţi primit şi nu puteţi să-l puneţi în practică aşa cum v-aţi angajat la investire. Dacă nu-l puteţi îndeplini, lăsaţi-i pe cei care pot să facă acest lucru!

7. Ne acuzaţi că din cauza noastră nu s-a finalizat la timp recalcularea. Aţi omis să spuneţi că nu noi am căutat în arhive, ci doar am aşteptat, acum întradevăr ca nişte milogi, să primim, din partea ministerelor şi instituţiilor cărora le-am aparţinut, datele solicitate.

Aţi omis să spuneţi că adeverinţele privind salarizarea puse la dispoziţie erau incomplete, la unele cadre lipsa veniturilor cuprinzând perioade de 10-20 ani. Aţi omis să spuneţi faptul că au fost cazuri când nici în luna februarie 2011 (şi vă putem da exemple concrete) solicitările privind veniturile unor cadre nu ajunseseră la unităţile la care au lucrat.

Aţi omis să spuneţi faptul că:

· la M.Ap.N. adeverinţele privind salarizarea au fost eliberate de CMJ începând cu data de 20 noiembrie 2010;

· la M.A.I. o mare parte dintre pensionari nu au primit documentele solicitate;

· la S.R.I. nu s-au eliberat aceste documente, nici măcar decizii de pensii.

Ca atare, în ce constă vina noastră? Că nu am cerut recalcularea pensiilor pe baza salariului mediu, sau de ce nu, pe baza celui minim?

Nu vi se pare cam cinic, domnule prim ministru, că ne-ați cerut să solicităm recalcularea pensiilor în baza unor documente, care nu respectau nici măcar prevederile legii pe care aţi impus-o?

Nu vi se pare cam cinic, domnule prim ministru, să ne privaţi de un drept elementar pentru un stat ce se doreşte democratic, respectiv de dreptul de a verifica corectitudinea unor documente de care depinde calitatea vieţii noastre şi care, este mai mult decât evident, sunt puse la dispoziție de către cei în drept să le ofere, în multe cazuri, într-o deplină lipsă de interes, ca să nu spunem de respect, faţă de noi, solicitanţii?

Aţi cerut să vi se prezinte situaţia reală a procesului de recalculare a pensiilor? Aţi sancţionat pe vreunul dintre cei vinovaţi? Sigur nu, pentru că multe dintre greşeli provin din modul de concepere a legii şi instrucţiunilor de aplicare şi era culmea să sancţionaţi iniţiatorul, adică executivul. E mai simplu să îi sancţionaţi pe beneficiarii acelor „nesimţite” de pensii.

8. Deși, atât guvernul cât și structurile de resort au fost notificate asupra nerespectării deciziei Curții de Apel Cluj/28.09.2010 și a sentinței Înaltei Curții de Casație și Justiție/07.01.2011 ați continuat să aplicați HG 735/2010 până când v-a solicitat președintele României să respectați hotărârile judecătorești. În consecință ați emis OUG nr. 1/2011, care, după părerea noastră, este “aceiași Mărie cu altă pălărie”. Nu suntem de acord cu această ordonanță în totalitatea ei, dar vă solicităm să reflectați asupra prevederii conform căreia la cap 4. se stipulează că “în cazul pensiilor, pentru care, până cel mai târziu la data de 31.10.2011 nu pot fi identificate veniturile pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut”, cu toate că în fișele personale se găsesc indicii de ierarhizare pe linie financiară (ex. lt.maj. încadrat pe lt. col. “11” sau ”12”)?

9. Pensiile cadrelor militare din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se încadrează în pilonul al 2-lea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivităţii. În majoritatea statelor membre NATO și UE, principiile și metodologia care stau la baza calculului pensiilor mlitare reprezintă particularități distincte conceptual față de cel al pensiilor din sistemul public, fiind reglementate prin legi separate sau prin capitole distincte în cadrul legilor unice ale pensiilor.

Cadrele militare beneficiază de o serie de drepturi şi îndatoriri prevăzute prin statutele proprii, aprobate prin lege. Dintre toţi salariaţii la stat, cadrele militare din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sunt singurii care prin jurământul către patrie se obligă să apere ţara chiar cu preţul vieţii. Nici unei altei funcţii din stat, nici chiar comandantului suprem, nu i se cere să îşi dea viaţa pentru ţară.

Iar militarii chiar o fac apărând interesele României: militarii şi jandarmii pe câmpul de luptă, în cadrul misiunilor internaţionale pentru pace, poliţişti în lupta cu infractorii, pompierii în lupta cu focul şi alte dezastre naturale.

Domnule prim ministru,

De ce apreciați că cei ce au contribuit, în măsura competențelor lor, la integrarea României în NATO și UE acum trebuie excluși? După ce și-au făcut datoria și ar urma să beneficieze de avantajele aderării la cele două organisme internaționale ei nu mai trebuie considerați cetățeni români cu drepturi depline?

Având în vedere aceste aspecte vă rugăm respectuos să ne explicaţi ce s-a avut în vedere atunci când s-a luat măsura ca pensiile cadrelor militare să se recalculeze, în condiţiile în care principiul neretroactivităţi este prevăzut şi în Constituţia României (art. 15 alin. (2) „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”), fiind valabil pentru toţi cetăţenii iar la situaţii identice trebuie să se aplice aceeaşi măsură?

Dacă într-un stat de drept legea este suverană, iar prevederile ei trebuie să fie respectate în mod egal de către toţi cetăţenii statului respectiv, cum apreciaţi România, în calitatea dumneavoastră de premier, o ţară în care, cu bună ştiinţă, prevederi ale Constituţiei (neretroactivitatea legii, dreptul la proprietate etc.), sunt încălcate chiar de către principalii responsabili pentru respectarea lor, între care se numără şi executivul? Ce atitudine faţă de lege ar trebui să aibă ceilalţi cetăţeni ai României?

Domnule prim ministru,

Nu uitați că militarii sunt printre cei care asigură o imagine pozitivă României în ochii comunității internaționale, mai mult decît alte categorii sociale pe care le privilegiați! Nu uitați că, în momentul când ţara va trebui să fie apărată cu arma în mână, lucru pe care desigur nu îl dorim, dar nu depinde de noi, în prima linie vor fi militarii, inclusiv unii dintre actualii pensionari cu pensii „nesimţite”.

Aşteptăm cu interes consideraţiile dumneavoastră faţă de problemele ridicate de noi şi vă mulţumim pentru bunăvoinţa şi răbdarea de a citi scrisoarea pe care v-am adresat-o, însoţită de sincerul nostru respect.

Preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere - Filiala Brăila

Colonel (r)

Petru GURĂU

Preşedintele Asociaţiei Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din M.Ap.N. - Filiala Judeţeană Brăila „Mihai Viteazul”

Colonel (r)

Dumitru ION

Preşedintele Asociaţiei Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din M.A.I. - Filiala Judeţeană Brăila

Colonel (r)

Gheorghe CODRESCU

Preşedintele Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din S.R.I. - Filiala Judeţeană Brăila

Colonel (r)

Dumitru BOLDEANU