22 August 1944, ora 22:30, prin Proclamaţia către ţară, regele Mihai anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". Hotărârea a scurtat cu şase luni cel de-al Doilea Război Mondial.
Cel care a jucat rolul
primordial în ziua de 23 august 1944 a fost Regele Mihai, care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu și a
decis să se alăturare Coaliţiei Naţiunilor Unite. Astfel că, timp de 40 de ani,
până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională
a României.
Parade fastuoase,
materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale erau doar
câteva dintre manifestările organizate în "Epoca de Aur" pentru a
celebra ziua de 23 august. Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile
dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat
Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului
mult iubit, Nicolae Ceauşescu.
„Discuțiile au
început de îndată cu evenimentul și nu este decât o exagerare a se afirma că
abia în anii regimului comunist au început dezbaterile.
Cei implicați
în evenimentele de la 23 august 1944 au intevenit în presa vremii și au
subliniat implicarea lor, calificând-o în fel și chip.
Țărănistul
Iuliu Maniu, la 1 septembrie 1944, vorbea despre 23 august ca despre o
Revoluție și nu trebuie să ne ducem la gândul că doar comuniștii au fost aceia
care au abordat acest lucru.
Pe de altă
parte, 23 august a fost de îndată sesizat și comentat în presa internațională
ca o lovitură de stat ce a bulversat frontul de Răsărit și moment în care
Germania a început să cedeze.
De reținut că,
în istoriografia din țară, și nu se putea altfel, linia generală a fost aceea
de recunoaștere oficială a însemnătății deosebite a actului de la 23 august în
ceea ce privește evoluția României spre «deschiderea» porților pentru
instaurarea regimului comunist.
Acest act
istoric a fost înfrumusețat de toți cei care au participat la eveniment și au
devenit «eroii frumoși» care au fost mânați de scopuri nobile”, - prof. univ.
dr Gheorghe Buzatu.
